INS: Populația rezidentă a României a scăzut la 19,041 milioane de persoane la 1 ianuarie 2026

Cu toate acestea, soldul migraţiei internaţionale, în creştere faţă de anii precedenţi, nu a reuşit să compenseze sporul natural negativ, de 104.100 de persoane.

În cursul anului 2025, bărbaţii au fost majoritari atât în rândul emigranţilor (57,9%), cât şi în rândul imigranţilor (58,6%).

Potrivit INS, la 1 ianuarie 2026, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 9,792 milioane de persoane, în creştere cu 0,2% faţă de 1 ianuarie 2025.

Populaţia feminină la 1 ianuarie 2026 a fost de 9,744 milioane de persoane, în scădere cu 0,1% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

Datele INS arată că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, ponderea populaţiei vârstnice, de 65 de ani şi peste, continuându-şi trendul de creştere de la 20,3% în 2025 la 20,5% la 1 ianuarie 2026.

În acelaşi timp, ponderea populaţiei de 0-14 ani în totalul populaţiei a scăzut de la 15,4% la 1 ianuarie 2025 la 15,1% la 1 ianuarie 2026.

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 131,3 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, la 1 ianuarie 2025, la 135,9 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, la 1 ianuarie 2026.

Raportul de dependenţă demografică a scăzut uşor, de la 55,6 persoane tinere şi vârstnice la 100 de persoane adulte, la 1 ianuarie 2025, la 55,2 persoane tinere şi vârstnice la 100 de persoane adulte, la 1 ianuarie 2026.

INS precizează că populaţia rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor, cu cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie, care au reşedinţa obişnuită în România pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.

Datele privind populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2026 sunt provizorii şi urmează să fie revizuite în luna decembrie 2026. Pe perioada conflictului din Ucraina, în estimarea populaţiei rezidente a României sunt incluşi şi cetăţenii ucraineni care beneficiază de protecţie temporară.